Profetii despre trecut - inflatia ca punct de reper in geopolitica
Numele articolului postat azi este cunoscut celor care care cunosc si urmareau saptamanal emisiunea de analiza politica de la Pro TV in care Silviu Brucan, invitat permanent in emisiune, analiza evenimentele politice si sociale din Romania si Europa. Nu acesta este insa scopul acestei analize prezentate azi, ne vom concentra atentia asupra altor date, insa ca orice analiza pe care o facem cu datele stranse incercam de fapt sa alcatuim o imagine asupra unor evenimente deja petrecute, asadar o proiectie asupra trecutului tinand cont de portiunea de timp care aceste date au fost inregistrate.
In primul rand sa facem definitia inflatiei, care intr-o economie de piata ea se traduce printr-o crestere generalizata a preturilor la bunuri si servicii iar in termeni simpli inseamna ca astazi poti cumpara mai putin ca ieri din acelasi bun sau serviciu, deci leul dat ieri valoreaza mai putin azi si spunem ca moneda se devalorizeaza. Inflatia este cautata si dorita de catre economisti dar si bancile centrale fiindca reprezinta un simptom al unei economii functionale, adica in piata exista suficienta lichiditate iar consumatorii pot cheltui acei bani pe bunurile si serviciile disponibile . Acest lucru antreneaza cererea si oferta si reprezinta relatia dintre cantitatea disponibila pe piata al unui produs la un anumit pret si cantitatea de bunuri sau servicii pe care consumatorii doresc sau pot sa o achizitioneze si in acest fel se genereaza locuri de munca.
Acest model economic este utilizat pentru a face predictii asupra pretului si a cantitatii de bunuri produse. Asadar, daca cererea este mai mare decat stocul disponibil pentru vanzare sau cantitatea necesara acoperirii cererii este dificil de acoperit, preturile vor creste fiindca producatorul trebuie sa depuna efort pentru a acoperi cererea. Acest lucru se obtine prin cresterea numarului de angajati, suplimentarea turelor(overtime) sau renegocierea contractelor cu furnizorii pentru obtinerea unor cantitati mai mari de materie prima la un pret mai mic sau sigur mai mare de obicei fiindca si cel care vinde materia prima are cheltuieli mai mari. Toate aceste costuri si nu numai se regasesc in pretul platit de catre consumator.
Ce legatura are economia cu geopolitica?
Intervalul ales de mine pentru aceasta analiza incepe in 2017 cand la Casa Alba si-a inceput mandatul Donald Trump, al 45-lea presedinte al Statelor Unite si in acelasi timp a inceput si era competitiei strategice dintre SUA si China. Toti ochii erau atintiti insa asupra contului de Twitter al presedintelui SUA care a preferat acest mod neobisnuit de a-si comunica deciziile si nemultumirile in spatiul public in detrimentul canalelor oficiale de comunicatii folosite predominant de catre predecesorii sai. Nimeni nu se astepta ca Trump sa abordeze frontal problemele cu care se confrunta SUA de ceva timp mai exact din anul 2000, pe plan economic, militar si strategic mai ales ca toata lumea prezenta China drept urmatoare super-putere a lumii si SUA un imperiu resemnat si in declin cu toate simptomele posibile prin care poate trece un imperiu in declin pe parcursul unui deceniu: de la cea mai mare Criza financiara de dupa Marele Crah din 1929, vorbim de criza financiara din 2008, la lipsa de viziune si strategie si claritate a armatei SUA in Orientul Mijlociu dar care a produs in 2015 criza migrantilor in Europa(majoritatea din Siria, Iraq si Afghanistan) cea mai grava criza de acest gen de dupa al Doilea Razboi Mondial si startul atentatelor teroriste de pe Batranul Continent ca efect al liberei treceri a migrantilor si a membrilor celulelor teroriste infiltrate in tarile vestice din Europa. Trump insa a candidat pe promisiunea ca va readuce vechea glorie a SUA in prim plan (America First) si a castigat alegerile iar aceasta schimbare in directie si-a spus cuvantul.
Deciziile strategice ale administratiei Trump
- a acuzat China de practici de schimb incorecte si furt de proprietate intelectuala si a impus tarife asupra bunurilor chinezesti aduse in SUA in special otel si aluminiu. Aceasta masura desi a avut rolul de a proteja producatorii americani de preturile de dumping practicate de China care isi subventioneaza masiv industriile ca sa isi elimine competitia in mai multe sectoare economice, aceasta masura a generat de fapt inflatie pentru consumatorul american fiindca preturile la bunurile care folosesc materie prina din provenita din China au crescut. O data ce preturile au crescut, au crescut si preturile serviciilor exportate de catre economia SUA catre restul lumii. SUA fiind cea mai mare piata de export de servicii din lume, dar avand costuri mai ridicate acasa, preturile serviciilor au crescut si in lume.
Asadar SUA a importat produse mai scumpe generand inflatie pe plan intern si a exportat servicii mai scumpe generand inflatie in tarile care achizitioneaza bunuri si servicii din SUA.
- a renuntat la acordul NAFTA(North American Free Trade Agreement) si TPP (Trans Pacific Partnership) si a pus baza a mai multe acorduri de schimb economic cu mai multe tari . De mentionat ar fi mai avantajoase pentru SUA si aici mentionez USMCA(US-Mexico-Canada). Atentie tot o masura inflationista fiindca in acordurile pomenite erau "cateva" acorduri prin care ratele de schimb erau fixeiar eliminarea acestora a insemnat de fapt ca tarile care fac comert puteau sa isi seteze liber aceste rate de schimb.
- a taiat in mod agresiv birocratia in domeniul constructiilor, productiei de energie si sanatatii
- a aprobat tarife in valoare de 1.8 miliarde de dolari pentru importul masinilor de spalat si 8.5 miliarde dolari pentru importul panourilor solare(alta masura inflationista)
- a fortat Uniunea Europeana, Coreea de Sud, Argentina, Brazilia sa ridice restrictii de import si tarife privind importul de produse americane (carne, oua, grau, orez si soia)
- a impus sub deviza securizarii granitei de Sud o politica agresiva de oprire a migratiei ilegale, ajungand pana la aducerea la negocieri fortate a Mexicului ca sa accepte deciziile privind miscarile oamenilor care treceau fraudulos granita in SUA, Politia de Frontiera intorcand din drum oameni care strabateau distante mari din America Latina. Efectele imediate ale acestei politici? Lipsa fortei de munca ieftina care trece granita de Sud si ajunge sa ocupe joburi care nu necesita neaparat o specializare. SUA, ca foarte multe tari din emisfera Vestica se confrunta cu o criza a fortei de munca iar asta forteaza companiile trebuie sa fie mult mai competitive pe piata muncii marind salariile. Multe companii luand decizii dificile cu privire la marja de profit pentru a putea continua sa isi mentina business-ul operational(mai multe despre acest subiect discutam mai tarziu).
- a semnat cel mai mare pachet de beneficii pentru clasa de mijloc, in valoare de 3.2 trilioane de dolari reformand Codul fiscal si taind taxele pentru 6 milioane de muncitori americani. Practic americanii au avut veniturile marite substantial ca urmare a acestui pachet fiscal. O masura imens inflationista fiindca acesti bani au intrat instant in economia americana sub forma de consum.
Lista de mai sus poate continua fiindca masurile luate sunt destule si desigur ca majoritatea acestora desi au avut rolul de a impulsiona economia SUA intr-un mod benefic, in conditii normale de functionare a economiei insa acestea au avut ca rezultat inflatie mai mare.
in poza de mai sus putem vedea ca inflatia a fost relativ stabila la aproximativ 2% pe an in timpul mandatului lui Donald Trump si a scazut drastic la oprirea brusca a economiei.
Ok, si ce legatura are ce masuri au fost luate in timpul mandatului lui Trump? Pai orice schimbare in ceea ce priveste economia poate dura de la 3 luni la 2 ani daca este o schimbare majora de politica, sau de la 1 an la 3 ani cand discutam de efectele inflatiei intr-o economie de dimensiunea SUA. Nu este nevoie sa ma credeti pe cuvant. Scrie destul de clar pe site-ul Rezervei Bancii Federale din San Francisco in link-ul postat mai jos...ori Trump a preluat Casa Alba in 2017 iar inflatia a inceput sa creasca in luna Mai 2020, imediat dupa socul carantinarilor fortate de Covid(despre acest soc discutam mai tarziu in articol). real-interest-rates-economy
Politica monetara a SUA
Cand discutam de politica monetara in SUA trebuie sa discutam despre Sistemul Federal de Rezerve sau mai simplu banca centrala a SUA( pe scurt the FED). Fed-ul este condus de un comitet si decide intr-un mod independent politica monetara a SUA exact dupa instructiunile mandatate de catre Congresul Statelor Unite pentru a asigura natiunii un sistem financiar sigur, flexibil si stabil asigurand conditii de creditare optime pentru crearea locurilor de munca si stabilitatea preturilor.
In principiu tinta de inflatie pe care Fed-ul o are este de 2% pe an si daca este sa citim paragraful 3 din Raportul de Politica Monetara din 14 Februarie 2017 dar atentie adoptat pe 24 Ianuarie 2012 si modificat pe 31 Ianuarie 2017 si publicat pe site-ul FED( federal reserve.gov monetary policy) constatam ca daca tinta de 2% specificata se afla in mod consistent sub sau peste acest obiectiv, aceasta ar reprezenta un motiv de ingrijorare pentru Comitetul bancii pentru ca rata inflatiei este dictata pe termen lung de politica monetara si intra in directa atributie a FED-ului pentru a se asigura ca aceasta este tinuta sub control! Nasol moment...
Ce s-a intamplat de fapt a fost ca Banca Federala a tinut prea jos si nejustificat de mult dobanda de referinta
Socul Covid si efectele lockdown-ului total
Pe tot parcursul pandemiei Covid, din luna martie 2020 s-au instituit restrictii de circulatie, cordoane sanitare, ordine de carantinare la domiciliu si opriri ale activitatii comerciale si non-comerciale considerate non-esentiale in aproximativ 90 de tari de pe mapamond si a afectat aproximativ 4 miliarde de oameni. Noi insa ne vom concentra asupra opririlor de activitate fiindca o mare parte de vina pentru problemele cu care ne confruntam azi o reprezinta logistica sau mai bine zis perturbarile aparute ca urmare a faptului ca modul in care schimbul de bunuri dintre tari s-a schimbat in acest timp. Pe parcursul pandemiei volumul produselor a inregistrat scaderi si cresteri masive. Mai multe tari, in special cele din Asia fiindca aici se produc sau se asambleaza foarte multe bunuri, au instituit carantine in fabrici si porturi in perioade diferite de timp si ca atare productia de bunuri si exportul acestora s-a amanat sau deviat catre si prin alte zone neafectate de Covid. Acelasi lucru s-a intamplat cu bunurile care erau deja in tranzit, dinspre aceste hub-uri de productie si export, catre alte hub-uri de import si distributie a bunurilor care au intrat intre timp in carantina. Astfel vasele de transport marfa au ramas blocate in larg mult timp pana cand au reusit sa descarce marfa. Imaginea de mai jos arata congestia porturilor din Asia la un moment dat
Imaginea nu este relevanta in acest moment fiindca este de acum. Ea este relevanta fiindca arata nivelul de stres din zona logistica care s-a tot intamplat in mai multe hub-uri de pe planeta ca urmare a opririi activitatii. In discutie intra si faptul ca multi angajati au fost trimisi in somaj tehnic sau au fost concediati. Concomitent s-a inregistrat o explozie in cererea de bunuri si foarte multe porturi nu au mai gasit efectiv personal cu care sa gestioneze traficul crescut fiindca multi angajati s-au reorientat in alte domenii de activitate...
Ori congestia porturilor a fost vizibila inca din toamna anului trecut cand am vazut toti la televizor imagini cu zeci de nave de transport asteptand sa intre in porturile din Statele Unite nu Asia? Ori in momentul in care stirile au inceput sa apara la TV era deja prea tarziu. Conform unui raport congresional din Statele Unite din 10 Noiembrie 2021 putem vedea exact de cand au inceput problemele dar sa si comparam cu alti ani diferenta de trafic:
Ce urmeaza?
Comentarii
Trimiteți un comentariu